Știință

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Sud au demonstrat că ființele vii pot recunoaște un nou tip de gust, care este creat prin utilizarea clorurii de amoniu. Este cunoscut de mult timp, în special în țările scandinave, unde lemnul dulce sărat este popular – este o combinație de arome amare, sărate și acre. Dar nimeni nu a distins anterior această combinație ca un tip separat de aromă, nu are încă un nume – doar o denumire prin componenta cheie “aromă de clorură de amoniu”.

În cadrul cercetării lor, oamenii de știință au luat gene care codifică proteine responsabile de crearea canalelor ionice prin membrana celulară. Acest lucru permite receptorilor gustativi să răspundă la modificările nivelului pH-ului și să recunoască gusturile acide. Celulele cultivate cu aceleași gene în laborator au fost expuse la diferite substanțe pentru a testa capacitatea organismului uman de a răspunde la acestea. Atunci când au fost expuse la clorură de amoniu, reacția a fost clar pronunțată.

Pagini: 1 2

Acestea sunt inaudibile pentru om, astfel că este nevoie de un microfon special, foarte sensibil, instalat în ureche pentru a le capta. Potrivit profesorului Jennifer Groh, motivul acestor sunete este mișcarea ochilor, care determină creierul să contracteze mușchii urechii medii. În acest caz, atunci când ochii intră în mișcare înăbușă sunetele puternice, iar atunci când contractă mușchii urechii medii – amplifică liniștea.
Presupunerile oamenilor de știință au fost confirmate în timpul unei serii de experimente care au implicat 16 voluntari. Ca urmare, cercetătorii au învățat să determine prin sunetul din urechi obiectul care se afla în centrul atenției subiecților, precum și să identifice cu exactitate sunetele în procesul de transfer al privirii de la un obiect la altul.

Pagini: 1 2

Un studiu recent realizat de un grup de oameni de știință japonezi a demonstrat încă o dată că organismul nostru este un întreg, iar cea mai mică “defecțiune” a cel puțin unuia dintre organe le afectează imediat pe celelalte. În special, ei au constatat că problemele din gură (parodontită sau pierderea dinților) cresc riscul de accident vascular cerebral, boala Alzheimer și alte forme de demență. În martie, colegii lor americani au ajuns la concluzii similare în cadrul unui studiu la care au participat peste 40 000 de adulți voluntari.

Potrivit lui Satoshi Yamaguchi, șeful unei echipe de oameni de știință japonezi, o gură sănătoasă are un efect benefic asupra sănătății creierului. Dimpotrivă, OMS estimează că aproape 20% dintre adulți (adică 1 miliard de persoane) suferă de boli parodontale grave (țesutul care înconjoară dinții și îi menține în alveolă), ceea ce poate afecta în cele din urmă declinul cognitiv timpuriu.

Pagini: 1 2

De la descoperirea și clasificarea rămășițelor de Tyrannosaurus, oamenii de știință au fost preocupați de întrebarea: de ce se găsesc din când în când în întreaga lume carcase foarte asemănătoare, dar foarte mici? Sunt ele pui de Tyrannosaurus sau o specie separată de reptilă antică? Un nou studiu realizat de oameni de știință de la Universitatea din Bath și Universitatea din Chicago indică a doua opțiune.

Creaturile au fost numite Nanotyrannus lancensis, un exemplu de umor științific. “Nanotyrannosaurii” aveau o lungime de până la 5 metri și cântăreau 1.500 kg, dar asta înseamnă doar 15% din dimensiunea unui Tyrannosaurus adult, așa că chiar păreau mici. Au fost găsite aproximativ 150 de diferențe între oasele acestor două specii, care au dezvăluit principala lor diferență. Nanotyrannosaurii aveau membre anterioare lungi, tenace și funcționale, mai degrabă decât ramificații rudimentare, ca tiranozaurii mari.

Pagini: 1 2

Oamenii de știință de la Universitatea Wuhan din China au prezentat conceptul de structură complexă a bazei planetei noastre, conform căruia miezul și mantaua se mișcă neuniform unul față de celălalt. Motivul pentru astfel de percepții a fost semnalul detectat în 2019 din adâncurile planetei. Este ca și cum acolo ar exista ceva misterios care oscilează la o frecvență de 8,5 ani.

Studiul aprofundat al oscilațiilor planetei și modelarea motivelor pentru care s-ar putea întâmpla acest lucru au condus la o concluzie interesantă. Miezul este lichid, dar eterogen, mai dens în emisfera nord-vestică și, prin urmare, mai greu decât în restul planetei. Din această cauză, el se rotește nu ca mantaua din jurul său, ci într-un unghi față de aceasta, axele lor de rotație nu coincid.

Pagini: 1 2